“În fiecare om există un gol în formă de Dumnezeu pe care doar El îl poate umple!” - Blaise Pascal (1623-1662)

miercuri, 15 februarie 2012

VINUL - TEMPERANŢĂ SAU ABSTINENŢĂ?



Biserica AZS este recunoascută ca fiind singura, din perimetrul neoprotestant, care proclamă abstinenţa totală în ce priveşte alcoolul. Celelalte biserici se bazează pe unele texte biblice, care par a susţine doar moderaţia şi nu abstinenţa (1 Tim 5,23). Întrebarea este: Ce recomandă Biblia - moderaţia sau abstinenţa?

La Proverbe 20,1 scrie: „Oricine se îmbată cu ele nu este înţelept”. Tocmai aici ar putea interveni „înţelepciunea” creştină care se fereşte de îmbătare, dar permite folosirea unui păhărel, pentru că vinul, (cel roşu, mai ales), conţine printre altele, resveratrol, adică ceva bun pentru sănătate. Aici foarte mulţi trec cu vederea că resveratrolul se găseşte şi în struguri, şi în mustul roşu, şi nu neapărat în vinul alcoolizat!

Unii spun: „În Vechiul Testament, este clar că israeliţii au băut”. Şi ce urmează? Bineînţeles că putem să bem şi noi... Şi ar fi posibil să existe persoane care beau un păhărel mai pe faţă sau mai pe ascuns, deoarece păstrează în sinea lor  o nesiguranţă în privinţa aceasta.

Chiar dacă se spune că israeliţii au băut, importantă este o altă chestiune: Dumnezeu a fost de acord? Ştim că poporul lui Dumnezeu din vechime a fost necredincios şi în alte multe lucruri, dar oare Dumnezeu a privit cu plăcere asupra faptelor lor? A fost intenţia lui Dumnezeu ca ei să bea băuturi alcoolice? Faptul că Dumnezeu a tolerat şi bigamia, şi sclavia, şi dorinţa lor de a avea împărat, şi folosirea băuturilor alcoolice, nu înseamnă că acestea au fost şi intenţiile de la început ale lui Dumnezeu. De ce trebuie să luăm din Vechiul Testament doar acele situaţii care arată că evreii au băut? De ce nu apreciem şi acele situaţii când Dumnezeu priveşte cu neplăcere pe cei ce beau, şi acele situaţii când laudă pe cei ce nu beau? Cât de mult îi apreciază Dumnezeu pe Recabiţi, de exemplu (Ieremia 35).

Deuteronomul 14,26  pare a fi cel mai dificil text. Dumnezeu încurajează cu mare generozitate ca evreii să cumpere tot ce vor, printre altele „vin şi băuturi tari” şi să se bucure înaintea Domnului. Prima impresie ar trebui să fie una de uimire: Cum de permite Dumnezeu cu atâta largheţe folosirea băuturilor? - şi să ne conducă la a spune: Nu se poate aşa ceva! E o problemă aici!

Într-adevăr este o mare problemă! În V.Testament avem 3 cuvinte care necesită un minim de atenţie: „Yayin” care înseamnă „băutură de struguri” în orice formă, fermentată sau nefermentată. Cuvântul acesta arată doar originea băuturii (de struguri) şi nu calitatea (fermentat sau nefermentat). Oriunde întâlnim acest cuvânt, doar contextul este cel care ne arată calitatea băuturii respective. Al doilea cuvânt este „Shekar” care înseamnă „băutură de alte fructe”, şi, la fel, nu putem şti calitatea ei, decât numai din context.

În Deuteronom 14,26, expresia „vin şi băuturi tari” este de fapt „Yayin şi Shekar”. Se leagă foarte bine de permisiunea făcută cu atâta largheţe de Dumnezeu: „Cumpără tot ce vrei: băutură de struguri, băutură de orice alte fructe, şi bucură-te înaintea Domnului!” Cu siguranţă că varianta lui Cornilescu este tributară concepţiei traducătorului despre problema aceasta, şi nu reprezintă o variantă fidelă originalului. Practic, oriunde întâlnim expresia „vin şi băuturi tari”, în Biblie, şi o întâlnim în multe locuri, e vorba despre „băutură de struguri şi băutură de alte fructe”, iar din context vom înţelege şi calitatea.

Al treilea cuvânt este „Tyirosh” care înseamnă must nefermentat. Acest termen arată în mod special calitatea băuturii. Este de remarcat că în toate textele biblice unde este vorba de binecuvântările lui Dumnezeu: grâu, vin, undelemn, etc, totdeauna este cuvântul „tyirosh”! Niciodată nu este scris Yayin, deşi am putea înţelege din context că e vorba de un yayin nefermentat! Totuşi Dumnezeu a avut în vedere să nu existe nici un dubiu! Exemplu Deut.7,13. De asemenea, oriunde se vorbeşte despre zeciuiala din vin, niciodată nu este yayin, ci totdeauna tyirosh! Exemplu: Deut 12,17. Oare aceste două evidenţe biblice nu sunt destul de convingătoare pentru a nu mai spune niciodată cu atâta uşurinţă: „Evreii au băut”? Poate ar trebui să mai vedem şi atitudinea evreilor de astăzi faţă de băuturile alcoolice, iar cei care au fost in Israel sa muncească, ne pot povesti despre aceasta!

Mai este de remarcat în Noul Testament un termen care apare de multe ori şi anume "fiţi treji!". De regulă se spune că e vorba de trezia spirituală, dar cine cunoaşte limba greacă ştie că prima semnificaţie este trezia, sau abstinenţa faţă de vin. De exemplu, la 1 Tes 5,6 se spune: "De aceea să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji!" Dacă acest "treji" ar însemna trezie spirituală, aşezat lângă "vegheaţi" ar semăna foarte bine cu un pleonasm. Dar observaţi legătura cu textele următoare: "Căci, cei ce dorm, dorm noaptea; şi, cei ce se îmbată, se îmbată noaptea. Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji..."

Nu este uşor să acceptăm abstinenţa în ce priveşte alcoolul. Pentru copiii care se nasc în familii de adventişti este mai uşor, pentru că se nasc cu o anumită concepţie şi conduită. Dar pentru cei care cresc în  alt mediu, este foarte greu. Însă a ne ascunde concepţiile greşite şi eşecurile noastre într-o concluzie care să susţină folosirea moderată a băuturilor alcoolice, pe baza unor texte biblice greşit interpretate, nu este o atitudine corectă.  Trebuie să fim cinstiţi cu noi înşine atunci când interpretăm Biblia. Şi dacă este greu să eliminăm cu totul folosirea unui păhărel, să nu uităm că Dumnezeu este atotputernic. La El este secretul şi puterea biruinţei. Şi mai este ceva: dacă păstrăm în suflet PERSPECTIVA VEŞNICIEI, cu alte cuvinte o imagine despre ce dorim să fim şi unde vrem să ajungem, atunci nimic şi nimeni nu ne va sta în cale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu